Caria dentara este procesul prin care rezulta o cavitate. Apare cand bacteriile din gura produc acizi care ataca dintele. Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea dintelui. Caria dentara poate fi prevenita prin periajul dintilor si folosirea atei dentare cu regularitate, prin controale stomatologice periodice, prin periajul profesional si prin evitarea alimentelor bogate in zahar.
Bolile gingiilor (gingivita) sunt infectii bacteriene ale tesuturilor si osului ce inconjoara si sustin dintii. Se mai numesc boli parodontale. Gingivita este o boala care afecteaza doar gingia (tesutul) care inconjoara dintii. Bolile gingiilor sunt progresive si se intind sub linia de insertie a gingiei afectand tesuturile de suport ale dintilor si osul, instaurandu-se parodontopatia.
Abcesul dentar. Dintele care prezinta un abces este un dinte care are o punga cu puroi in interiorul tesuturilor din jurul lui. Puroiul se formeaza atunci cand organismul incearca sa lupte impotriva infectiei bacteriene. Curatarea dintilor. Cu o periuta obisnuita, din plastic, periati dintii 3 minute, intai cu miscari marunte orizontale, apoi cu miscari verticale, dinspre gingii spre varful dintelui. Periaza bine toate fetele dintilor. Periuta electrica iti poate usura munca, dar nu e mai eficienta decat cea obisnuita. Se recomanda in special copiilor si persoanelor care, din anumite motive, nu pot folosi periuta clasica. Foarte important este si masajul gingiei cu periuta de dinti.
Spalatul dintilor. Obligatoriu dimineata si seara, inainte de culcare, dar preferabil ar fi sa te speli si dupa fiecare masa. Pentru ca periajul sa fie mai eficient, nu uda periuta inainte de spalare. Inainte ce te speli, indeparteaza resturile alimentare cu ajutorul atei dentare, iar la sfarsit, clateste-te cu apa de gura. Impetigo. Afecteaza de cele mai multe ori zona externa, peribucala.
Ulcere herpetice. Apar prin reactivarea infectiei latente cu herpes simplex 1 care este dormant in ganglionii trigeminali. Apare la 20-40% din adultii tineri seropozitivi pentru HSV1.
Herpes intraoral. Determina aparitia de multiple ulcere, de mici dimensiuni care se vindeca in decursul unei luni. Leziunile sunt buloase, mici si au tendinta spre extindere.
Infectiile virale sau bacteriene (epiglotita, boli cu transmitere sexuala). Infectiile cu localizare la acest nivel sunt mai periculoase daca determina edematierea limbii cu blocarea cailor aeriene. Cheilita angulara. Se prezinta sub forma unor leziuni dureroase, foarte sensibile la palpare, localizate in coltul gurii. Etiologia ei este variata: infectie, dieta saraca in vitamine , mentinerea inchisa a gurii pentru mult timp. Buze crapate. Apar datorita deshidratarii sau conditiilor de mediu (vant puternic, temperatura scazuta sau caldura excesiva). O astfel de problema poate fi destul de serioasa si poate afecta pacientul pe termen lung. Pielea de la suprafata buzelor este de fapt o membrana mucoasa, deci pentru ca aceasta sa se mentina fina, trebuie sa fie hidratata corespunzator. Buzele crapate sunt inestetice, uscate, rugoase, rosii, au tendinta la descuamare si sunt foarte sensibile la atingere si chiar dureroase. Xerostomia (senzatia de gura uscata). Poate fi cauzata de deshidratare, anxietate sau poate sa apara ca reactie adversa la administrarea multiplelor medicamente. Xerostomia asociaza riscul de aparitie a diverselor infectii, gingivite si carii dentare. Determina dificultati la deglutitie, masticatie, vorbire. Pacientii pot avea halena concomitenta. O astfel de problema apare in cadrul sindromului Sjogren, la menopauza, la pacientii varstnici sau in cazul celor care au suferit radioterapie in zona cervicala. Dureri generalizate. Apar fie in cadrul proceselor inflamatorii fie in cadrul unor leziuni. Durerile apar cel mai frecvent in cancerul de cavitate orala, in stomatite aftoase, in candidoze, in eritem multiform, dermatita herpetiforma, boala celiaca, colita ulcerativa, boala Reiter. Leukoplakia. Reprezinta aparitia de zone albicioase in interiorul cavitatii bucale ce nu dispar. Sunt groase si destul de tari la atingere si cele mai frecvente cauze de aparitie sunt iritatiile gurii (in special in cazul celor care fumeaza tigari fara filtru). Se obisnuia ca termenul de leucoplakie sa descrie toate leziunile albicioase de pe suprafata mucoasei bucale, insa in prezent este rezervat doar pentru leziunile de origine necunoscuta sau cele care sunt considerate a fi in stadiul premalign. Exista riscul ca un mic procent din aceste leziuni sa evolueze si sa se malignizeze. Majoritatea leziunilor albe din gura sunt de natura keratozica si apar ca rezultat al frecarii mucoasei de dinti sau sunt consecinta a fumatului.
Candidoza orala. Este cauzata de infectia cu Candida albicans. Se caracterizeaza prin aparitia unor cruste albicioase pseudomembranoase cu evolutie acuta sau cronica. Candidoza poate fi asociata cu cheilita angulara. Pacientii acuza dureri difuze in gura si in unele cazuri si alterarea gustului. Placile albicioase aderente la mucoasa sunt greu de indepartat si lasa la locul respectiv o zona inflamata si relativ dureroasa ce are tendinta la sangerare. Modificari ale gustului. Pacientii pot descrie aparitia unui gust metalic in gura (in special in intoxicatia sau supradozarea anumitor medicamente), abolirea gustului sau modificarea acestuia. De asemena pot sa apara si probleme la nivelul limbii – acesta isi poate modifica marimea sau aspectul. O limba supraincarcata cu resturi alimentare sau cu bacterii poate capata aspect de limba paroasa. Aceasta problema poate fi indepartata daca pacientul isi curata atent limba in cursul periajului zilnic. In cazul in care problema de acest gen se datoreaza actiunii unor agenti iritanti locali (cum este de exemplu consumul cronic de tutun) indepartarea stimulului nociv poate sa elimine si problema de baza. Marirea rapida in volum a limbii poate sa apara in urma declansarii unor reactii alergice. O astfel de situatie este periculoasa deoarece poate sa afecteze permeabilitatea cailor respiratorii, astupandu-le.Respiratie urat mirositoare (halena). Se poate datora unor boli acute sau cronice cu localizare la nivelul cavitatii bucale sau afectiunilor sistemice, cum ar fi: infectii pulmonare, bronsiectazii, abcese pulmonare, apendicita, gastroenterite, diabet sau probleme hepatice (in acest caz halena se numeste foetor hepatic si are miros specific). Totusi, halena este cel mai frecvent cauzata de probleme stomatologice, gingivita, carii dentare sau pur si simplu de o igiena orala defectuoasa. Problema dispare prin spalarea corecta a dintilor, oprirea fumatului, utilizarea apei de gura si a atei dentare. Consumul de alcool si tutun pot pune probleme si cresc riscul de aparitie a unei patologii orale, nu de putine ori grave, cum este cazul cancerului de cavitate bucala. Gingivite si carii dentare. Au drept cauza o gama foarte variata de probleme, de la infectii si inflamatii la banala igiena necorespunzatoare care duce la cumularea resturilor alimentare ce prin digestie chimica sau putrefactie determina proliferarea bacteriilor care duc la aparitia acestor probleme. Problemele grave ale cavitatii bucale apar de cele mai multe ori in contextul unor boli sistemice care scad capacitatea de aparare a organismului cum ar fi diabetul, HIV. O parte din aceste probleme pot fi determinate si de consumul unor medicamente.
Leziunile hiperpigmentare. Pot fi reprezentate de hemangioame, sarcom Kaposi, purpura, echimoze. Pigmentarea difuza a mucoasei bucale poate fi normala in cazul pacientilor cu tenul mai inchis, dar poate fi anormala in cazul celor care fumeaza, care au boala Addison sau o cauza de productie ectopica de ACTH (de exemplu in cancerele bronsice) sau in cazul celor aflati sub tratament cu fenotiazine, zidovudina, minociclina.
Inrosiri localizate. Apar mai frecvent in teleangiectazii, angioame, lupus eritematos sistemic, hipovitaminoze. Lichen plan oral.Este o boala ce apare la pacientii varstnici, se caracterizeaza prin aparitia de pete galben-albicioase la nivelul mucoasei (atat pe fata interna a obrajilor bilateral cat si pe limba). Boala este importanta deoarece are risc de malignizare, deci evolutia pacientilor trebuie urmarita constant prin efectuarea de biopsii.
Eritroplakia. Este destul de rara dar este foarte important de diagnosticat. Apare in special la pacientii in varsta, peste 60 de ani. Leziunile sunt catifelate la palpare si se localizeaza la nivelul obrajilor, palatului moale, bazei limbii. Poate fi asociata cu infectia de Candida Albicans, HPV sau Epstein Barr, dar si cu alcoolismul cronic, consumul excesiv de tutun.
Candidoza eritematoasa. Reprezinta o cauza relativ frecventa de aparitie a durerilor de cavitate bucala si inrosire a mucoasei, in special in cazul pacientilor varstnici. Aparitia ei este precipitata de utilizarea corticosteroizilor si a antibioticelor, de infectia HIV, de diabet si xerostomie si de fumat. Pacientii cu proteze dentare pot acuza mai frecvent dureri de palat (care devine foarte rosu) ca urmare a infectarii cronice a protezei cu Candida albicans. Pasta de dinti. Pentru intarirea smaltului dentar, este esential sa folositi o pasta de dinti cu fluor. Pastele de dinti pentru adulti nu trebuie sa aiba in compozitie mai mult de 15% fluor, iar cele pentru copii, cel mult 0,03% fluor. Asadar, e bine ca adultii si copiii sa aiba paste de dinti separate. Fluorul in general este extrem de toxic pentru organism, la fel si pentru microorganismele din cavitatea bucala, dar este extrem de benefic in catitati optime pentru mineralizarea smaltului.
Tumefactii intraorale. Apar ca urmare a unor probleme foarte diverse. Cele mai frecvente cauze sunt considerate:
1. Cauze nepatologice: dintii pe cale sa erupa, papile parotide mai voluminoase;
2. Hemangioame, limfangioame, exostoze maxilare sau mandibulare,
neurofibromatoza von Recklinghausen, fibromatoza gingivala ereditara;
3. De natura inflamatorie: abcese, granulomatoza, sarcoidoza, granulom piogen,
granulomatoza Wegener;
4. De natura traumatica: granuloame dentare, polipi fibroepiteliali;
5. De natura chistica: chisturi infectioase, mucocele;
6. De natura fibro-osoasa: boala Paget, displaie fibroasa;
7. De natura hormonala: gingivita de sarcina, gingivita asociata administrarii de
anticonceptionale orale;
8. De natura medicamentoasa: asociata consumului de blocante de canale de calciu,
fenitoina, calcitoina;
9. De natura tumorala: maligna sau benigna;
10. De natura hematologica : limfoame, leucemii. Mucocelul. Reprezinta o tumefactie localizata pe suprafata interna a cavitatii bucale, mai precis la nivelul mucoasei buzei inferioare. Se datoreaza obstructiei unor glande salivare mici. Poate sa apara si pe planseul bucal.
Senzatia de arsura la nivelul cavitatii bucale. Este o patologie idiopatica (cauza ei nu se cunoaste) ce se caracterizeaza prin senzatia de arsura pe limba sau pe alte parti ale cavitatii bucale, ce poate sa apara in absenta unei cauze medicale sau dentare. Simptomele pot fi declansate de factori locali sau sistemici (infectii, alergii, deficit hormonal sau vitaminic, reactii alergice). Se insoteste de uscaciune si de alterarea gustului. Afecteaza in special femeile la menopauza si unii specialisti il asociaza cu diabetul de tip 2, cu depresia sau disfunctia salivara, insa nu exista dovezi concrete care sa demonstreze acest lucru. Glosita migratorie benigna. Este si ea o boala idiopatica, benigna, ce afecteaza 10% din copii si adulti, avand tendinta de a aparea mai frecvent la femei. Se caracterizeaza prin aparitia unor zone rosiatice ce pot avea forme geografice (de aici vine numele bolii in sine) care sunt atrofii de papile filiforme. Limba apare fisurata si poate fi dureroasa. Leziunile dispar spontan si limba isi recapata arhitectura normala in zona afectata initial. Leziunile vor reveni, insa avand alte localizari. Aceasta boala are multe caracteristici comune cu sindromul Reiter si cu psoriazisul.
Paradontoza. Afectarea tesuturilor de sustinere a dintilor, reprezentate de osul alveolar, gingii si ligamentele parodontale se manifesta gradual in general, incepand de obicei cu sangerari ale gingiilor in urma periajului dentar. Aceasta faza poate trece neobservata deoarece sangerarea este la inceput nesemnificativa si neinsotita de durere. Trecand neobservata boala evolueaza, manifestarile devenind evidente: singerari importante ale gingiilor, chiar si in lipsa stimularii mecanice, insotite de aceasta data de dureri difuze. In aceasta faza subiectii devin interesati deoarece apare o senzatie de disconfort. Anestezia, sedarea si analgezia in stomatologie. Problema durerii in stomatologie este un aspect important, atat din punct de vedere medical, cat si uman. Analgezia consta in absenta durerii. Anestezia generala este o stare caracterizata prin absenta constientei, persistenta, la care se adauga analgezia si relaxarea musculara. Sedarea sau analgezia relativa este cea mai frecvent utilizata si cea mai sigura metoda de sedare in stomatologie. Sanatatea orala la gravide. Avand in vedere ca deja sunteti doi, purtati o dubla responsabilitate. Este necesar sa constientizati necesitatea unei alimentatii corespunzatoare, plina de vitamine, minerale si alte elemente adiacente. De asemenea, si pentru ingrijirea dintilor exista recomandari privind intretinerea celor proprii cat ai copiilor dumneavoastra. Medicul stomatolog va poate ajuta cu sfaturi privind igiena orala si realizarea unui program de profilaxie care sa previna complicatii ulterioare. Ce puteti face pentru dintii dvs?
Mutatiile hormonale din timpul sarcinii conduc la modificarea vaselor de sange si a tesutului conjunctiv. Astfel, se poate ajunge la o predispozitie accentuata catre inflamarea gingiei, ce se manifesta, de exemplu, printr-o sangerare repetata a gingiei. In primul si ultimul trimestru sunt contraindicate anestezia si expunerea la radiatii din cauza riscului aparitiei unor malformatii ale fatului respectiv a avortului spontan. De aceea pentru a evita acest lucru (aparitia cariilor complicate ce necesita anestezie si Rx pentru tratament) trebuie sa aveti grija si sa acordati o atentie deosebita mijloacelor de profilaxie. Pentru a inlatura pericolul aparitiei cariilor si al inflamarii gingivale in timpul sarcinii trebuie sa intretinem o igiena stricta a cavitatii bucale. Dintre actiunile recomandabile enumeram:
1. Curatarea dintilor dupa fiecare masa sau dupa consumul de dulciuri;
2. Folosirea unei solutii bogate in fluor pentrucuratarea cavitatii bucale sau a unui gel pentru smaltul dintilor;
3. O hranire sanatoasa si pentru dinti – foarte putin zahar si dioxid de carbon;
4. Informatii, sfaturi si controale regulate la medicul stomatolog.
Sanatatea orala la copii.
Cariile si gingivita la copii pot fi evitate doar daca le veti impune de timpuriu o igiena orala corecta. Rutina igienei bucale trebuie formata din primii ani si trebuie sa dureze de-a lungul intregii vieti. Medicul stomatolog va recomanda… Chiar inainte de eruptia dentara, curatati gingiile copilului dupa fiecare masa cu ajutorul unui tifon inmuiat in apa. Odata cu aparitia dintilor, puteti folosi o periuta de dinti cu par moale si pasta de dinti fluorurata de dimensiunea unui bob de mazare. La varsta de doi trei ani, copilul poate fi deja invatat tehnici de periaj corect. Programati-va copilul la controale dentare chiar de la varsta de un an. Vizitele periodice vor deveni pentru copil o obisnuinta si il vor ajuta sa scape pe viitor de frica de medicul stomatolog. Incurajati-va copilul sa discute despre temerile legate de controalele stomatologice, dar nu pomeniti niciodata cuvantul doare sau durere.
Dintii de lapte (temporari) sunt in numar de 20 si erup in totalitate in jurul varstei de 3 ani Sanatatea orala la adolescenti. Dieta corecta si atentia care se acorda igienei orale sunt foarte importante pentru pastrarea dintilor sanatosi in aceasta perioada. Cariile si afectiunile parodontale pot reprezenta o amenintare pentru adolescenti la fel ca si pentru adulti. Studii recente referitoare la indicele de sangerare a gingiilor la adolescenti arata ca trei sferturi din adolescentii cu varste cuprinse intre 13 si 17 ani sufera de hipersensibilitate gingivala.
Medicul stomotolog va recomanda…
Periati-va dintii corect de cel putin 2 ori pe zi. Programele scolare incarcate pot da nastere la obisnuinta de a consuma gustari nocive pentru dinti. Pentru a va mentine starea de sanatate a dintilor este bine sa incepeti cu o alimentatie controlata.
La moda este detartrajul cu ultrasunete care este indicat atit pentru indepartarea tartrului cat si a petelor colorate depuse pe suprafata smaltului. El trebuie efectuat obligatoriu o data pe an, iar la fumatori la 6 luni. Detartrajul este urmat de un periaj profesional cu o pasta mai abraziva care si ea ajuta la indepartarea coloratiilor de pe dinti. Detartrajul cu ultrasunete este nedureros, un mijloc modern, eficient, ergonomic de detartraj. Pentru pacientii nemultumiti de culoarea dintilor lor, albirea este o metoda inofensiva si uneori are succes. Albirea dintilor la domiciliu a devenit, in ultimul timp, o preocupare frecventa, dar acest lucru trebuie facut dupa ce ai trecut pe la cabinetul stomatologic. Zirconiul. Este un element chimic din grupa metalelor. Este folosit mai nou si in stomatologie ca cea mai fizionomica optiune pentru o coroana dentara. Se pune sub portelan in loc de metal pentru a nu transpare sub portelan. Se mai foloseste si la implantologie tot pentru acelasi motiv si pentru ca are o biocompatibilitate superioara. El inlocuieste titanul folosit in mod obisnuit in implantologie.
Probleme frecvent intalnite. Problemele cavitatii orale nu sunt un fapt neobisnuit. Oricine se confrunta cu ele din cand in cand. Astfel de probleme pot implica gingiile, limba, buzele, fata interna a obrajilor, palatul si planseul cavitatii, regiunea orofaringiana sau dintii. Se pot resimti ca senzatii permanente de uscaciune in gura sau gustul alimentelor poate fi perceput altfel, poate sa apara un miros neplacut in gura, sa existe niste pustule la nivelul gingiilor, obrajilor, limbii, care pot ingreuna mancatul sau vorbitul. Astfel de probleme par complicate, numeroase si grave, insa majoritatea se amelioreaza si dispar in prezenta unui tratament adecvat. Cele mai frecvente probleme sunt descrise in paginile urmatoare. Afte bucale. Se prezinta sub forma unor leziuni ulcerative in gura. Cel mai frecvent apar la nivelul limbii, pe fata interna a obrajilor si a buzelor. Nu sunt contagioase, insa au tendinta la recurenta. Leziunile sunt dureroase si afecteaza mult vorbitul, mestecatul. Debuteaza in copilarie sau adolescenta sub forma unor ulcere rotunde sau ovoide cu margini bine delimitate, halou eritematos in jurul lor si continut alb-galbui. Afecteaza aproximativ 20% din populatie iar cursul lor natural este spre autovindecare si in final remisiune completa. Stomatita. Reprezinta inflamarea membranei mucoase ce captuseste suprafata interna a gurii. Este destul de dureroasa si are drept principala cauza infectiile si igiena locala deficitara. Pacientul cu stomatita se alimenteaza greu (sau evita chiar sa manance) si consuma in principal alimente foarte moi sau exclusiv lichide. Deoarece acestea aduc putine calorii organismului, pacientul pierde foarte mult in greutate. Alte simptome sunt: hipersalivatia, inrosirea generala a gurii, iritabilitate, varsaturi dupa masa, scaderea apetitului si respiratie urat mirositoare. Pacientii pot de asemenea sa aiba constipatie si febra cu valori moderate.
